Planuri pentru 2024: jumătate dintre români vor să-și schimbe jobul
56% dintre români au în plan o schimbare de job pentru anul
2024, 17% sunt indeciși, iar 27% sunt mulțumiți cu jobul actual și nu se
gândesc să facă o schimbare, arată un sondaj recent al eJobs.
Principalele motive pentru care doresc să-și schimbe locul de
muncă sunt salariul (59,7%), lipsa oportunităților de creștere (56,9%) și
toxicitatea mediului de lucru (42,3%). Mai mult, o treime susțin că muncesc
prea mult și se simt epuizați, 16,6% sunt nemulțumiți de faptul că nu pot lucra
remote, 10,2% nu se înțeleg cu managerul direct, iar 4,4% nu se înțeleg cu
echipa.
Totuși, mulți români se confruntă cu temeri privind impactul pe
care noul an ar putea să îl aibă asupra vieții lor profesionale:
·
33% se tem de o
posibilă criză economică;
·
17% se tem de scăderea
veniturilor;
·
12% iau în calcul că
ar putea să fie mai puține joburi disponibile în piață;
·
7% își fac griji că ar
putea să nu obțină promovarea dorită;
·
6% se tem că vor
rămâne fără job.
Un raport recent al Agenției Europene de Securitate și Sănătate
în Muncă arată că 31% dintre angajații din România se îndoiesc că își vor putea păstra
actualul loc de muncă sau unul similar, până la vârsta de 60 de
ani. Motivele acestor îndoieli sunt multiple: stres cronic, stare de tensiune,
lipsa controlului, lipsa sprijinului social și sentimentul de neîmplinire pe
care îl resimt în legătură cu activitatea lor. În acest context, mulți angajați
români iau în calcul reorientarea profesională.
Criza de separare a României: părinții la
muncă „afară”, copiii singuri acasă.
Unul din șapte copii din România au unul sau ambii părinți
plecați la muncă în străinătate, conform ultimelor date ale
organizației Salvați Copiii România.
Situația este și mai gravă în vestul țării, unde județele Timiș
și Caraș-Severin aveau la finalul anului 2022 cele mai mari procente de copii
afectați: 2.125 de copii, respectiv 1.015 copii înregistrați. Județul Hunedoara
se situează pe locul trei, cu 1.001 copii, iar județul Arad ocupă locul patru,
cu 986 de copii. Experții avertizează că majoritatea acestor copii se confruntă
cu probleme psihologice și sociale profunde, fiind forțați să se maturizeze
prematur.
Organizația Salvați Copiii a
implementat programe de suport și intervenție în comunitățile vulnerabile,
pentru a preveni separarea copiilor de familii și a îmbunătăți relațiile,
abilitățile parentale ale adulților și pe cele sociale ale copiilor afectați de
această criză acută de singurătate.
Jumătate din adolescenții români sunt
analfabeți funcțional.
Rezultatele testelor PISA 2023 demonstrează încă o dată
realitatea alarmantă a României: suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană
în ceea ce privește performanțele obținute de elevii de 15 ani. Doar 4% dintre
elevii aflați aproape de finalizarea învățământului obligatoriu au obținut
scoruri de înaltă performanță, în timp ce un procent covârșitor de 49% se
încadrează în categoria analfabetismului funcțional la matematică, științe și
citire. Elevii de clasa a IX-a au avut scoruri mari doar la viteza cu
care leagă prietenii cu colegii. Ceea ce, spun sociologii, ține de felul nostru
de a fi, ca popor, și nu de calitatea educației din școli.
Această situație critică reflectă nu doar eșecurile sistemului
educațional românesc, ci și o discrepanță majoră între performanța elevilor
români și restul europenilor. România înregistrează un deficit de 53 de puncte
la științe, 45 de puncte la matematică și 40 de puncte la citire, față de media
UE.
Prea multă muncă te omoară, la propriu.
Din cele aproape trei milioane de decese anuale asociate cu
condițiile de muncă, 800.000 se datorează programului prelungit de muncă de
peste 55 de ore pe săptămână, conform celui mai recent studiu al
Organizației Internaționale a Muncii (ILO). Cele mai mari riscuri
sunt legate de orele de lucru, expunerea la gaze și fum, accidente de muncă și
contactul cu substanțe nocive precum azbestul și silicea.
Impactul este însă diferit pe regiuni – Africa, Asia și
Pacificul au cele mai ridicate proporții de decese legate de prea multă muncă.
De asemenea, raportul subliniază că bărbații sunt afectați într-o măsură mult
mai mare decât femeile de aceste riscuri. Studiul evidențiază necesitatea unor
medii de muncă mai sănătoase și mai sigure pentru a reduce cel puțin o parte
din aceste riscuri grave, care ar putea fi evitate cu ușurință.
Beneficiu inedit oferit de angajator:
asigurare pentru animalele de companie.
51% dintre angajați numesc asigurarea pentru animalele de
companie printre principalele avantaje care le influențează decizia de a
accepta un nou loc de muncă, conform unui sondaj recent.
Odată ce munca de la distanță a devenit normalitate, 75% dintre
angajații remote își doresc să petreacă mai mult timp cu animalele lor.
Angajatorii încep să recunoască rolul pe care animalele îl joacă în bunăstarea
angajaților și oferă acest beneficiu pentru a se
asigura că oamenii sunt mai liniștiți în privința îngrijirii prietenilor
necuvântători.
Se estimează că în următorii 5-10 ani tot mai multe companii vor
acoperi parțial sau integral aceste costuri pentru angajați. Noul beneficiu are
multiple avantaje în atragerea și loializarea angajaților, inclusiv în
îmbunătățirea sănătății mintale și a economiilor acestora.
Ce zici, un astfel de beneficiu ar putea avea greutate în
alegerile tale?
Lipsa cadourilor, motiv de demisie.
Peste 75% dintre angajații din Statele Unite așteaptă să primească un cadou de
sărbători de la angajator, considerând acest gest o dovadă de
apreciere, arată un sondaj realizat de platforma de cadouri Snappy. Mai mult,
lipsa recompenselor ar putea determina peste o treime dintre angajați să caute
noi oportunități de carieră.
Din punct de vedere al preferințelor, angajații apreciază
cadourile cu însemnele de brand ale companiei, articolele vestimentare fiind
preferate de 60% dintre aceștia. Aceste cadouri contribuie la creșterea
sentimentului de apartenență și conexiune cu angajatorul.
Deși poate e greu de crezut, cadourile pot influența deciziile
oamenilor cu privire la schimbarea locului de muncă, conform unui alt sondaj.
Aproximativ 20% dintre respondenți sunt dispuși să aleagă un loc de muncă în
funcție de cadourile personalizate, astfel că ele capătă o importanță
strategică pentru menținerea unor angajați implicați și conectați la cultura
organizației.
Jumătate din bolile de muncă sunt cauzate de
stres, depresie sau anxietate.
Peste 1.8 milioane de angajați britanici au probleme de sănătate
cauzate de muncă – o creștere îngrijorătoare față de anii anteriori pandemiei.
Din aceste cazuri, 875.000 au fost datorate stresului,
depresiei sau anxietății, iar efectele cumulate au dus la pierderea
a 35.2 milioane de zile de muncă. Aceste cifre ne spun cât de serios afectează
stresul la locul de muncă viața de zi cu zi și productivitatea.
Mai mult, numărul tinerilor din Marea Britanie pe care
afecțiunile îi opresc din a munci a crescut cu 1,4 milioane în ultimul deceniu.
Cele mai frecvente cauze ale acestor probleme sunt bolile cronice, sănătatea
mintală precară, precum și afecțiunile la nivelul articulațiilor și
oaselor.
Aceste cifre îngrijorătoare indică faptul că guvernul și
angajatorii trebuie să găsească modalități noi și eficiente pentru a-i ajuta pe
oameni să rămână sănătoși. În acest sens, HSE, autoritatea de sănătate și
securitate din Marea Britanie, a lansat Working Minds, un instrument online
gratuit, pentru a ajuta companiile să înțeleagă și să gestioneze stresul la
locul de muncă, ca un prim pas pozitiv spre îmbunătățirea sănătății mintale a
angajaților și reducerea acestor cifre alarmante.
Tendință în piața muncii: crește grija pentru
sănătatea angajaților.
70% dintre angajatorii incluși într-un sondaj recent realizat de
Business Group vor prioritiza sănătatea mintală a
angajaților în 2024. De asemenea, aproape jumătate dintre angajatori
se așteaptă la o creștere a cazurilor de cancer în stadiu avansat, pe fondul
screening-urilor amânate, așa că plănuiesc să investească în prevenție.
Provocări similare apar și în cazul afecțiunilor cronice precum diabetul,
problemele cardiace și musculo-scheletice.
Tendința generală din piața muncii indică o abordare
personalizată a nevoilor de bază a angajaților, cum ar fi sănătatea fizică și
psihică. În acest sens, există posibilitatea ca angajatorii să le ofere
angajaților beneficii precum: screening-uri gratuite, teste genetice și terapii
celulare, conform Business Group.
58% dintre angajați mimează
productivitatea.
Timpul pierdut în sarcini fără valoare duce la ceea ce se
numește „teatrul productivității”
la locul de muncă. Fenomenul se referă la angajații care își ocupă timpul cu
activități neproductive doar pentru a le arăta șefilor că lucrează. O practică
obișnuită este glorificarea orelor lungi de lucru, care adesea maschează
probleme de productivitate. Cauza principală este „munca gri" și apare
din cauza proceselor ineficiente și a tehnologiei inadecvate.
Un sondaj realizat de Quickbase arată
că 58% dintre angajații din Statele Unite dedică mai puțin de 20 de ore pe
săptămână activităților care generează rezultate. În același timp, 53% dintre
ei petrec peste 10 ore pe săptămână căutând informații, în principal din cauza
sarcinilor manuale și administrative. Distincția dintre „ocupat” și „productiv”
devine crucială și necesară, deoarece orele lungi nu se traduc neapărat prin
rezultate valoroase.
Pentru a atenua acest fenomen este nevoie de recunoașterea
semnalelor muncii gri. Soluția constă în realizarea unor investiții în
tehnologie care aduc beneficii reale angajaților și încurajarea feedbackului
deschis pentru a îmbunătăți cu adevărat procesele de lucru.
Angajați fără voce. Peste 85% dintre angajații
din sistemul privat rămân nereprezentați.
Dintre cei 4,7 milioane de angajați din sectorul privat din
România, aproape 4 milioane nu sunt reprezentaţi în negocierile cu
statul. Autoritățile stabilesc salariul
minim și iau decizii importante care țin de legislaţia
economică și cea fiscală, fără să consulte astfel confederațiile patronale.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)
atrage atenția asupra importanței unui patronat puternic care să reprezinte
interesele angajaților prin negocieri consultative cu Guvernul și Parlamentul
României. Statisticile arată că patru din cinci firme din România nu se implică
deloc în zona patronală: nu își susțin interesele și nu vin cu propuneri pentru
reglementarea domeniului în care activează.
Țară de 10, președinte de 4. Peste 90.000 de români i-au dat note lui Klaus
Iohannis, unul dintre cei mai renumiți angajați ai României, pentru cele mai
importante activități și responsabilități ale sale, iar media generală este 3,9
din 10. Catalogul cu notele acordate președintelui de către angajatorii săi,
cetățenii care îi plătesc salariul, a fost deschis în 28 noiembrie 2023 și continuă
să adune evaluările cetățenilor pe site-ul NoteleLuiKlaus.ro toată
luna decembrie.
Volkswagen concediază pentru că „marca nu mai
este competitivă”. Producătorul
auto german vrea să economisească 10 miliarde de euro deoarece costurile mari
și productivitatea scăzută fac mașinile necompetitive. Una dintre măsuri este
reducerea numărului de angajați prin acorduri de pensionare
parțială sau anticipată. „Trebuie să fim suficient de curajoși și
cinstiți să aruncăm peste bord lucrurile care se dublează sau de care nu avem
nevoie pentru rezultate bune”, a declarat Gunnar Kilian, membru al
consiliului de administrație. Inițial Volkswagen declarase că nu va efectua
concedieri până în 2029.
Croații nu mai fac copii, iar asta se vede în
forța de muncă. Croația se confruntă
cu cea mai alarmantă scădere a
natalității din ultimii 100 de ani, lucru care are drept efect o
penurie de oameni în câmpul muncii. Din cele 1,49 milioane de gospodării din
țară, aproape trei sferturi nu au niciun copil. Acest declin demografic
afectează grav economia, obligând țara să importe lucrători străini pentru a
satisface cerințele pieței muncii – mai precis, datele oficiale indică nevoia
urgentă de aproximativ 200.000 de muncitori.
Bonurile de masă vor fi suprataxate de la 1
ianuarie 2024. Firmele care
oferă bonuri de masă angajaților vor plăti și CASS (contribuția la
sănătate) de 10% pentru ele, conform Legii taxelor (296/2023). Cei
care le ofereau până acum o vor face în continuare, suportând acest cost
suplimentar pentru a menține angajații loiali, dar probabil unii angajatori vor
lua decizia de a nu mări valoarea acestor bonuri.
Femeile cu dizabilități în România acuză
accesul limitat la servicii medicale. În România, peste 886.950 de persoane trăiesc cu
dizabilități, din care 53.45% sunt femei. În ciuda acestor cifre, femeile spun
că accesul lor la servicii de sănătate sexuală și reproductivă rămâne limitat.
Un nou raport HotNews.ro subliniază
problemele cu care se confruntă aceste femei, inclusiv cele ce țin
de accesibilizare, precum lipsa fotoliilor ginecologice reglabile și a rampelor
de acces în instituțiile medicale, dar și gravele probleme de mentalitate.
Printre acestea, faptul că persoanele cu dizabilități încă nu sunt privite
drept active sexual, capabile de a avea copii sau de a munci precum semenii
lor.
Harta sărăciei – tu te-ai născut în locul
potrivit? Statisticile INS confirmă
ceva de care ne temeam – dezvoltarea economică din ultimii ani este distribuită
tot mai inegal. Altfel spus, parcursul nostru în viață este determinat de locul
în care ne-am născut. Acest fenomen poate duce la polarizarea populației: în
timp ce în unele regiuni crește nivelul de trai al locuitorilor, în alte părți
oamenii se luptă să supraviețuiască. Indicatorul măsoară procentul persoanelor
care sunt expuse sărăciei, fiind defavorizate material și/sau social.
„Subperformant”, cuvântul toxic folosit de
angajatori. Simon Sinek,
expert în leadership, atrage atenția asupra necesității
eliminării cuvântului „subperformant” din vocabularul
organizațiilor. Această etichetă denotă faptul că angajatorul se concentrează
pe slăbiciunile oamenilor în loc de puncte forte, și, în plus, afectează
moralul acestora. Sinek recunoaște importanța exigenței ridicate a organizațiilor,
menționând că exprimarea dorinței de a face mai bine este legitimă, însă
concedierea unei persoane pe motiv că este subperformantă ar trebui luată în
calcul doar în cazul în care acea persoană nu își dorește să învețe și să se
dezvolte.
ByteDance, compania-mamă a platformei TikTok,
face disponibilizări. Performanța
scăzută timp de doi ani determină reducerea semnificativă a operațiunilor în
departamentul de jocuri video din cadrul companiei. Decizia va avea impact
asupra a sute de angajați. „Ne revizuim în mod regulat afacerile și
facem ajustări pentru a ne concentra pe zonele de creștere strategică pe termen
lung. În urma unei revizuiri recente, am luat decizia dificilă de a restructura
afacerea cu jocuri”, a declarat purtătorul de cuvânt
ByteDance.
Ajunul sărbătorilor vine la pachet cu
concedieri. Aproximativ 600
de angajați români și-ar putea pierde locul de muncă în această perioadă. Șase
angajatori mari, din domenii precum construcții, confecții și logistică, și-au
anunțat deja intenția de a concedia în perioada următoare către Agenția
Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Olt. Spre exemplu, o firmă de confecții
textile din Caracal a anunțat că va concedia peste
jumătate din cei aproximativ 400 angajați pe care îi are în total, ca urmare a
evoluției nefavorabile a pieței.
Tinerii schimbă din nou muzica, dar de data
asta vin și șefii la dans.
Generația Z își dorește, mai mult decât orice la muncă,
siguranță psihologică – iar asta e benefic atât pentru angajați, cât și pentru
companii. Cu atât mai mult cu cât această tendință este susținută de o creștere
impresionantă a interesului față de bunăstarea angajaților manifestat de 70% dintre directorii
executivi, comparativ cu doar 23% în 2018, conform unui sondaj Virgin Pulse.
De ce e bine pentru toată lumea? Siguranța psihologică înseamnă
că angajații se simt confortabil să-și exprime ideile și să admită greșeli,
fără teama de represalii. Cultura bazată pe încredere creată de lideri îi face pe
angajați să se simtă respectați, contribuind astfel la reducerea epuizării
profesionale și la îmbunătățirea performanței.
În ciuda semnalelor pozitive primite de la majoritatea șefilor
incluși în sondaj, doar o treime dintre angajați au totuși un sentiment de
apartenență când vine vorba de locul de muncă, iar aproape jumătate nu se simt
în siguranță să-și împărtășească părerile în mod deschis – semn că mai avem de
lucru la capitolul încredere reciprocă.
O abordare umană a liderilor, care manifestă vulnerabilitate și
comunică deschis, este esențială pentru crearea unui mediu de lucru sigur care,
la rândul său, conduce la loializarea angajaților și îmbunătățirea rezultatelor
financiare ale companiei, totodată.
Singurătatea, provocarea tot mai multor
angajați.
Peste 40% dintre angajații din Statele Unite se simt izolați la locul de muncă,
conform unui studiu realizat de Perceptyx. Bărbații au de două ori mai multe
șanse să se simtă singuri, iar angajații din Generația Z și Milenialii se
confruntă cu sentimentul de izolare mai frecvent decât cei din Generația X sau
Boomers. Iar acest lucru are consecințe negative asupra implicării și
productivității angajaților.
Emily Killham, director al Perceptyx, subliniază faptul că
întoarcerea la birou nu va rezolva această problemă. Chiar dacă angajații
remote prezintă cel mai mare nivel de singurătate, doar 35% dintre aceștia cred
că revenirea la birou ar îmbunătăți situația. Prin urmare, calitatea
interacțiunilor și crearea unui mediu sigur din punct de vedere psihologic
trebuie să reprezinte principala prioritate a organizațiilor.
Diferențe salariale pe bază de etnie, în Marea
Britanie.
Decalajul salarial dintre angajații de culoare și cei albi
rămâne în continuare o problemă, conform Biroului de Statistică Națională (ONS)
din Marea Britanie, angajații de culoare câștigând cu
5,6% mai puțin decât colegii lor. Între timp, decalajul pentru
angajații asiatici sau asiatici-britanici s-a restrâns la 1,9%, aproximativ
jumătate din media sa pe zece ani.
Secretarul general al Congresului Sindicatelor (TUC), Paul
Nowak, susține introducerea obligatorie a
legislației privind decalajul salarial în funcție de etnie,
considerând rasismul structural ca fiind un factor important care afectează
salariile și perspectivele de carieră ale angajaților de culoare. Cu toate
acestea, guvernul a decis anterior să nu implementeze un interval obligatoriu
de decalaj salarial în funcție de etnie.
De asemenea, datele arată că angajații născuți în Regatul Unit
câștigă, în general, mai mult decât cei născuți în afara Regatului Unit,
ceea ce ar putea introduce și alte variabile în discuție, cum ar fi adaptarea
la cultura muncii, capacitatea de negociere, ori aspirațiile personale în
carieră.
Tot mai puțini bancheri, tot mai puține
sucursale de bănci.
Băncile din România au în prezent 51.570 de angajați și 3.533 de
sucursale. Asta înseamnă că în ultimii 15 ani au plecat din sistem peste 20.000
de bancheri (28%) și s-au închis peste 3.000 de sucursale (46%), conform datelor BNR.
Doar în ultimul an s-au închis 74 de sucursale sau agenții
bancare, iar numărul angajaților a scăzut cu 225 față de aceeași perioadă a
anului trecut. Motivul principal rămâne accelerarea procesului de digitalizare.
Un alt motiv constă în costurile mari pentru menținerea pe piață, în special
pentru băncile cu o cotă de piață sub 1%.
Statele UE pot interzice purtarea simbolurilor
religioase pentru angajații din funcții publice.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că autoritățile
publice din statele membre pot interzice angajaților să poarte însemne
religioase, cum ar fi hijab-ul. Deși rămâne la latitudinea fiecărei
autorități publice în parte să își stabilească politica privind conduita
internă, instanța a adăugat că
măsurile privind interzicerea ar trebui să se limiteze la ceea ce este strict
necesar.
Totul a pornit de la o angajată a primăriei Ans, din Belgia,
care a fost informată de angajator că nu poate purta eșarfa islamică pe cap la
locul de muncă. Femeia a dat primăria în judecată, pe motiv că i-a fost
încălcat dreptul la libertate religioasă, iar cazul a ajuns astfel la instanța
supremă a UE.
Consideri această decizie ca fiind una corectă în context
internațional?
Știațică speranța de viață crește pe măsură ce
îmbătrânim?
Începând cu anii 1920, speranța de viață s-a îmbunătățit din ce în ce mai
mult, datorită progreselor importante în nutriție, asistență
medicală, igienă și salubritate. La naștere, un băiețel american are o speranță
de viață de 74 de ani. Dacă băiatul ajunge la maturitate, la 21 de ani,
speranța sa de viață depășește 75 de ani, iar această tendință se menține și
spre sfârșitul vieții.
Femeile americane au o speranță de viață mai mare decât
bărbații. La naștere, decalajul este de aproape șase ani, reducându-se constant
la aproximativ un an până la 85. Interesant este că femeile supraviețuiesc
bărbaților în aproape toate țările lumii, din motive sociologice,
comportamentale și biologice.
